de Spiridon Popescu : |
de Spiridon Popescu :
Doamne, dacă-mi eşti prieten,Cum te lauzi la toţi sfinţii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu părinţii.
Doamne, dacă-mi eşti prieten,
N-asculta de toţi zurliii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu copiii.
Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Nu-mi mai otrăvi ursita,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu iubita.
Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum susţii în gura mare,
Moaie-ţi tocul în cerneală
Şi-nainte de culcare
Când şi-o ascuţi pumnalul,
Să-l înfigă-n mine, Doamne,
Şi să lase-n viaţă calul.
Poezie preferata a marelui actor - Maestrul Florin Piersic pe care o interpreteaza de fiecare data cu magia povestitorului desavarsit.
"Doamne daca-mi esti prieten" va ramane in constiinta populara de neam ca esenta cea mai pura a legaturii noastre spirituale cu divinitatea in contextul in care se stie ca daca vorbesti cu Dumnezeu - esti credincios, daca vorbeste Dumnezeu cu tine, esti nebun.
"Doamne daca-mi esti prieten" va ramane in constiinta populara de neam ca esenta cea mai pura a legaturii noastre spirituale cu divinitatea in contextul in care se stie ca daca vorbesti cu Dumnezeu - esti credincios, daca vorbeste Dumnezeu cu tine, esti nebun.